Cum se studiază autocompasiunea
Cercetătorii folosesc, de obicei, trei metode:
1
Chestionare
Măsoară nivelul natural de autocompasiune al oamenilor prin chestionare de autoevaluare, precum Scala de autocompasiune, și pun scorurile în legătură cu alte aspecte ale vieții lor.
2
Experimente de laborator
Observă ce se întâmplă cu persoanele care sunt aduse, în laborator, într-o stare de spirit de autocompasiune.
3
Programe de formare
Urmăresc persoanele care sunt învățate să acționeze cu autocompasiune, participând la un program precum Mindful Self-Compassion (MSC).
Rezultatele obținute prin aceste metode diferite converg: autocompasiunea îți face foarte bine.
Ce au descoperit studiile
Ce fac mai mult
Persoanele cu mai multă autocompasiune au probabilități mai mari:
- Să se simtă fericite, optimiste și mulțumite de viața lor
- Să aibă un sentiment stabil și necondiționat al propriei valori
- Să își aprecieze corpul și să fie mulțumite de el
- Să aibă un nivel mai ridicat de inteligență emoțională
- Să fie iertătoare și pline de compasiune față de ceilalți
- Să fie puternice și reziliente în fața greutăților
- Să fie conștiincioase și să își asume responsabilitatea personală
- Să dea dovadă de perseverență, motivație și determinare în atingerea obiectivelor importante
- Să se concentreze pe învățare și pe dezvoltarea personală
- Să facă față provocărilor de la locul de muncă și să se simtă mai competente și mai eficiente în meseria lor
- Să păstreze un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală
- Să pună limite sănătoase și să spună nu
- Să se simtă autentice și conectate și să trăiască intimitatea în relațiile cu ceilalți
- Să găsească soluții de compromis în situațiile de conflict
- Să mănânce sănătos, să facă mișcare și să meargă la controale medicale
- Să doarmă bine și să aibă un sistem imunitar puternic
Ce fac mai puțin
Persoanele cu mai multă autocompasiune au probabilități mai scăzute:
- Să trăiască rușine intensă și dezgust față de sine
- Să își bazeze valoarea personală pe aprobarea celorlalți, pe cât de atrăgătoare se consideră sau pe succes
- Să aibă o imagine corporală negativă sau tulburări de alimentație
- Să rumineze gânduri și emoții negative sau să ajungă la dereglare emoțională
- Să dezvolte tulburări de anxietate sau depresive ori să aibă gânduri suicidare
- Să fie copleșite de stres sau să dezvolte tulburare de stres posttraumatic (PTSD)
- Să consume substanțe interzise sau alcool ca modalitate de a scăpa de durerea emoțională
- Să se simtă singure și izolate
- Să își piardă speranța în viitor sau să devină cinice față de viață
- Să dezvolte frica de eșec sau sindromul impostorului
- Să amâne sau să renunțe după un eșec la sarcini importante
- Să ajungă la burnout și epuizare în munca de îngrijire a altora sau în profesia lor
- Să fie distante, controlante sau agresive verbal ori fizic în relațiile de cuplu
- Să răcească des sau să aibă dureri
Vrei să afli unde te afli tu? Poți completa testul de autocompasiune, iar dacă vrei să o dezvolți, găsești mai multe idei pe pagina Cum îți crești autocompasiunea.